Niciodata nu forta, doar foloseste un ciocan mai mare...




sâmbătă, 30 aprilie 2011

Hachiko

Cea mai frumoasa poveste despre dragoste si loialitate pe care am vazut-o de multa vreme incoace:



Povestea lui Hachiko o gasiti in detaliu aici.

vineri, 29 aprilie 2011

miercuri, 27 aprilie 2011

Sustin Legea Picnicului!

    Ca suntem un popor nespalat, se stie. Dovada nu stau numai statisticile care spun ca sapunul, detergentul, pasta de dinti si alte chestii aducatoare de curatenie sunt folosite de romani mai putin decat de oricare locuitor al Europei. Dovada e in jurul nostru, oriunde in jurul nostru. De la fetele de liceu cu pretentii de dive, dar cu par mai slinos decat al oricarei pisici vagaboante, pana la corporatistele cu alura, pretentii si salarii de Wall Street, dar cu calcaie gata sa gazduiasca colonii intregi de greieri. De la paznicii de la metrou, al caror jeg de pe uniforma e probabil echivalentul gradelor din armata (cu cat e uniforma mai jegoasa, cu atat posesorul ei e mai sus in ierarhie), pana la taximetristii pentru care singura utilitate a apei e sa fie pusa in vin, si asta doar cand e minerala. Cu astea ne-am obisnuit sa traim, sa le ignoram, sa le ocolim cand putem. Dar, din pacate, odata cu venirea verii se da startul la sportul nostru national preferat: mersul la gratar. Reteta e binecunoscuta: o zi de sambata sau duminica, ceva lume, un gratar, ceva "animale moarte" de pus pe el, multe pet-uri cu bere rece. Locatia iar e cunoscuta: in afara orasului (ca altfel nu mai poti spune ca ai fost la gratar daca faci asta in parcul din fata blocului), oriunde e un petic de iarba, si de preferat langa apa (lac/rau/balta...apa sa fie). Iar ne-am putea obisnui sa traim cu asta...problema e ca, de fiecare data, in urma ramane cam asa ceva:


    Oamenii care fac asa ceva sunt idioti. Nici un gand la faptul ca peste 5 ani vor dori sa iasa la gratar tot acolo si vor gasi doar un munte de gunoi. Si vor cauta alt petic verde, unul curat, dar cu timpul asa ceva nu va mai exista, pentru ca de idioti nu o sa ducem lipsa niciodata. Ca natie nu putem privi in perspectiva, suntem prea slabi, genetic vorbind, sa constientizam viitorul. Avem memorie si constiinta cam de la baie pana la bucatarie si atat. Tocmai de aceea se impune Legea Picnicului. Pentru ca in timp astfel de obiceiuri tampite sa dispara. Si in timp, cel care arunca la intamplare o sticla de suc, dupa ce a golit-o, sa inteleaga ca nu e nimeni obligat sa stranga dupa el. Si poate, pe langa trusa medicala, extinctor, vesta si alte chestii care zac prin portbagaje, ar trebui sa fim obligati sa avem si o rola de saci menajeri. Cu timpul sper sa invatam sa-i folosim.
    Mai multe despre Legea Picnicului aici.

marți, 26 aprilie 2011

Justitie la romani

Poate v-o aduceti aminte pe doamna judecatoare Turcu:



 Dupa vreo patru ani s-a intamplat inevitabilul: a fost achitata. Cazul in sine nu e la fel de revoltator sau la fel de emotionant ca asta, de exemplu. Dar arata mai mult decat orice altceva ca in justitia din Romania totul, dar absolut totul e posibil daca ai bani. Si ca Themis, duduia aia legata la ochi si cu balanta in mana, rahatita de porumbei, reprezinta fantastic de bine justitia romana: plina de rahat.

duminică, 24 aprilie 2011

Un Paste fericit!

 Hristos a inviat! Sa fiti sanatosi, fericiti si cu ceva bani prin buzunare ca fara ei e cam greu:).

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Boala gunoiului la usa

Oricine sta la bloc in Romania are parte de cel putin un vecin de genul asta pe scara. Face curatenie in casa, mai mult sau mai putin, si daca spre ghinionul altora blocul e de patru etaje, deci nu are ghena pe palier, pune frumos gunoiul la usa, in asteptarea momentului mai mult sau mai putin indepartat cand va iesi. Nu conteaza ca trec 12 ore pana cand minunea se intampla, nu conteaza ca sacul ala al lui de la usa "inmiresmeaza" aerul cu arome de ceapa, nu conteaza ca poate se face si o mica balta urat mirositoare, conteaza ca e "curat" in casa. Si daca in clipa in care iese paseste in mizerie, la fel, nu conteaza. Si poate in mintea lui, sacul ala plin de gunoi pus la usa, ca sa aiba vecinii de ce se impiedica, e ca o dovada in fata altora ca la el in casa e curat.

miercuri, 20 aprilie 2011

Pastele la romani



Tare sau ce? Oricum, mancare si mai ales bautura sa fie din plin, ca vorba aia, daca nu te faci ranga, ce hal de Sarbatori mai sunt si alea? Se pare ca mai sus intervievatii s-au apucat de cateva zile de treaba, sa nu care cumva sa ii prinda Pastele nepregatiti.
P.S.: Cum oare de nu i-a venit inca lui Banica ideea unor concerte? Ca de Craciun ne ia in primire de pe 17 decembrie...

Expozitie de pisici


Duminica, la Romexpo, s-au adunat cam 200 de mieunitoare din diverse tari sa se intreaca in mustati si alte chestii pisicesti. Aveti mai jos cateva "modele":



                                           



                       

luni, 18 aprilie 2011

Cauciucuri de iarna



Maaaare lipsa de aderenta pe puntea spate:)). Oricum, clopotelul ala care tine loc de claxon face toti banii.

joi, 14 aprilie 2011

Delta Dunarii=Moarte

Cine a fost macar o data in Delta Dunarii intelege ca e un loc cu totul si cu totul special. Lasi masina la Tulcea, te sui pe barca si in 10 minute esti mai departe de civilizatie cu cateva zeci de ani. Nicaieri in Romania cred ca nu poti avea mai bine sentimentul ca traiesti in alte timpuri, nicaieri in Romania nu simti mai tare faptul ca esti rupt de civilizatie mai mult decat in Delta. Si nicaieri in Romania saracia nu cred ca e atat de mare ca acolo. Oameni in Delta, fara turisti sunt cam 15 000. Pana mai ieri, aveau un spital la Sulina, singurul in toata Delta. Dar guvernatii nostrii, in prostia nemarginita in care baltesc, au hotarat sa-l inchida si implicit sa-i condamne la moarte. Pentru ca Delta nu se incadreaza in nici un model. Pentru ca in Delta e ca nicaieri, pentru ca nu exista drumuri, doar apa, pentru ca din Sulina pana in Tulcea faci 90 de minute cu ambulanta navala. Pentru ca iarna Dunarea ingheata si odata cu ea ingheata toata viata in Delta. Pentru ca de multe ori e furtuna si ghiciti ce domnilor guvernanti, pe furtuna nu iese nimeni pe apa. Pentru ca de multe ori e ceata si chiar daca exista un elicopter SMURD, el nu poate zbura in conditiile respective. Cu toate astea, spitalul din Sulina va fi inchis. 15 000 de oameni nu inseamna nimic la alegeri. Nici televiziunile nu prea s-au obosit sa semnaleze cazul, nu de alta, dar e mult mai greu sa te duci sa transmiti din Sulina decat sa trimiti o masina la doi pasi de Bucuresti, la Buftea, unde e lumea in strada pentru spital. Poate si oamenii din Sulina au iesit in strada. In mod sigur nici ei nu-si doresc sa ramana fara locul unde, de bine de rau, viata le poate fi salvata. Si in Delta sunt batrani bolnavi, femei gravide, copii care-si rup mainile si asa mai departe. Dar soarta lor a fost pecetluita: moartea! Ca pe guvernantii nostrii nu-i intereseaza viata alegatorilor nu ma mira. Ca se incalca o conventie internationala, care spune ca porturile maritime trebuie sa detina obligatoriu facilitati medicale, semnata de insusi marele marinar aflat la carma tarii in 2007, iar nu ma mira, in tara in care legile sunt optionale ca oglinzile electrice la masina. Ca o bucata din Romania, cat vreo doua judete, ramane fara spital in timp ce in Harghita si Covasna nu se inchide niciunul, iar nu ma mira. Dar ca nici o voce publica nu striga pentru amaratii aia din Delta, ca nici o televiziune nu le face publica drama, fiind probabil prea ocupati cu Moni si Iri, ca nici un ONG nu uita pentru o clipa de Piata Matache, de niste pietre in favoarea sufletelor de acolo, imi starneste o sila deosebita. Si ma face sa-mi doresc ca toti cei care au puterea sa decida in vreun fel in privinta spitalului din Sulina sa aiba nevoie de el la urmatoarea vizita in Delta...si sa fie inchis...
 S-a gasit totusi cineva care sa aloce un minut jumatate pentru un spital, in timp ce zeci de minute, pe acelasi post, se vorbeste despre Oana si Pepe, Moni si Iri:

Mai mult decat creativi

O mostra de geniu de la Toyota:

marți, 12 aprilie 2011

Cand te grabesti



Nu o sa mai poti folosi niciodata scuza aia cu "trafic aglomerat/soferul conducea ca dupa mort".

duminică, 10 aprilie 2011

Emil Cioran si George Brailoiu

Intre cei doi de mai sus, pana mai ieri, nu era nici o legatura. Despre Emil Cioran a auzit sau ar fi trebuit sa auda cam oricine cu un minim de cultura generala. Despre George Brailoiu nu auzisera decat cei din lumea afaceristilor. Insa acum cateva zile George Brailoiu a realizat ceva ce nimeni de pe plaiurile mioritice nu a reusit: a cumparat la o licitatie in Paris un ansamblu de documente si manuscrise inedite ale marelui Cioran. Pana aici nimic spectaculos, sunt pline birourile noilor bogatasi de opere de arta cumparate, nu pentru ceea ce sunt, ci doar pentru ce reprezinta in ochii lumii: dovada palpabila ca cel care le detine are bani, gust si iubeste arta. In schimb el le-a luat ca sa le doneze statului roman. Asta socheaza. Ca statul roman nu dispune de fonduri pentru asa ceva nu mai mira pe nimeni in tara asta. Ca in fondurile alea de urgenta ale Guvernului nu s-au gasit bani pentru asta, iar nu mai mira. In stilul caracteristic ridica din umeri cu nepasare toti mai marii zilei la ocazii de genul asta, motivand simplu: nu sunt bani. Cum nu au fost bani nici in noiembrie 2010 la licitatia Brancusi tot de la Paris. Cum nu se gasesc niciodata bani pentru oameni si lucruri care au reprezentat mult mai bine Romania in lume decat o frunza de 850 000 euro. Natie de carcotasi, vom gasi repede replici la gestul acestui om. Cum ca a vrut sa-si faca reclama, cum ca a furat banii aia pe care ii are sau ca are el vreun interes ascuns in toata treaba asta. Poate exista ceva de genul asta...dupa atata vreme in tara asta e dificil sa mai privim cu incredere un gest simplu, din inima. Ne e greu sa intelegem patriotismul, de care ne mai amintim sau pe care il manifestam doar prin injuraturi la adresa ungurilor. Ne e greu sa acceptam ca un singur om, fie el si cu posibilitati materiale mult peste limita saraciei in care baltim, se substituie Statului. Si reuseste acolo unde Statul Roman nici macar nu incearca. Acelasi Stat Roman care, printre alte marete realizari a facut din Cioran un  apatrid si care din '89 pana in '95 nu a reusit sa-i redea cetatenia Romana. Pentru toate astea, mii de multumiri George Brailoiu. Povestea intreaga o gasiti aici.

P.S.:  De ce ICR-ul patronat de Patapievici si MC-ul lui Hunor nu au binevoit sa paricipe la licitatie am inteles. Dar poate ne explica si noua cineva ce cauta acolo TVR-ul...si mai ales cu ce bani...nu de alta, dar ultima oara cand am verificat tot televiziune era...

Arta de la Pixar